Când memoria ne lasă

Mă uit de câteva zile la începuta nedeclarată campanie electorală pentru prezidenţiale. De fapt, aceasta campanie a început de când a fost instalat în funcţie Muc cel Mic sau umbra lui Ştefan cel Mare la Cotroceni, adică guvernul PDL-PSD. Acest guvern de marionete în spatele cărora se află acelaşi circar Traian Băsescu se complace încă în promiscuitate şi amatorism.

Nu vreau să amintesc aici de '' profesionalismul '' miniştrilor Gheorghe Pogea - pe care siderurgiştii hunedoreni l-au scos de la Siderurgica SA Hunedoara în şuturi, nici de Adriean Videanu - care a livrat de la firmele lui mii de tone de borduri pe bani publici, nici de Ecaterina Andronescu - care a bulversat sistemul de învăţământ din România , şi lista poate continua.

Vreau să vă aduc aminte ce se ascunde în spatele figurii populare a preşedintelui - încă - Traian Băsescu.

Nu-i aşa că nu aţi uitat că:

1. În perioada 1996-2000 a uneltit împotriva guvernării CDR până a reuşit , în final, să scoată în afara oricăror speranţe politice PNŢCD
2. În septembrie 1999, la iniţiativa ministrului Transporturilor, Traian Băsescu, Guvernul Radu Vasile a oferit un contract fără licitatie firmei CCCF SA. CCCF SA a acumulat datorii imense la bugetul de stat, impotriva societatii deschizindu-se procedurile prevazute de Legea 64/1995 privind reorganizarea judiciara si falimentul. In ciuda acestui fapt, incepind din 2001, odata cu venirea lui Traian Basescu in fruntea Primariei Municipiului Bucuresti, CCCF SA a inceput sa primeasca contracte uriase pentru asfaltarea strazilor Capitalei. Alaturi de EUROVIA INTERNATIONAL CONSTRUCT SA, firma mamei senatoarei PD Cornelia Cazacu si de EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL, firma prietenilor de la restaurantul Golden Blitz ai presedintelui Basescu, CCCF SA a beneficiat de contracte de zeci de milioane de dolari pentru asfaltarea strazilor in mandatul de primar al actualului presedinte. Numai in august 2002, Primaria Capitalei a semnat un contract cu CCCF SA in valoare de 58 de miliarde lei pentru lucrari de asfaltare la 23 de bulevarde. Aceeasi CCCF SA a fost una dintre cistigatoarele licitatiei pentru modernizarea traseului tramvaiului 41 ("metroul usor"). Intre 2001 si 2004, CCCF SA a lucrat la Bd. I. Mihalache, Calea Grivitei, Str. Barbu Vacarescu, Str. Av. Alex. Serbanescu, Bd. Gh. Sincai, Bd. Marasti, Bd. Maresal Averescu, Str. Turda, Sos. Cringasi, Sos. Virtutii, Str. Brasov, Bd. Ghencea , Soseaua Mihai Bravu s.a.m.d. In 20 februarie 2006, cu prilejul prezentarii bilantului Parchetului General, presedintele Traian Basescu a acuzat faptul ca, din 1992 pina in 2004, Romania s-a confruntat cu "o intreaga istorie in care s-au emis acte normative care au generat coruptie". Presedintele a uitat insa sa precizeze ca el insusi a fost un personaj principal al acestei istorii. Hotarirea de Guvern nr. 753 din 16 septembrie 1999, initata si semnata de Traian Basescu, este un model de act normativ prin care un contract de milioane de dolari din bani publici a fost oferit direct unei firme, fara nici un fel de licitatie.
3. Mandatul lui Traian Băsescu a fost acoperit patru ani 2000-2004 de executivul condus de Calin Popescu Tariceanu, pe care presedintele l-a înjurat si l-a demonizat in fel si chip, dar in care Romania a inregistrat unele dintre cele mai semnificative cresteri din istoria ei moderna si un an - la data alegerilor - in care, asa cum afirma public, si-a pus premier din propriul partid. Si in care conduce efectiv Guvernul, prin intermediul lui Emil Boc.
4. Distrugerea flotei române. Băsescu ştie mai bine decât oricine că dacă nu ia un nou mandat de preşedinte, ajunge carne de tun in dosarul Flota.
5. Lipsa infrastructurii rutiere , a autostrăzilor, a căilor ferate moderne. De la instalarea papagalului personal de Oltenia al lui Băsescu - Berceanu - şoseaua de centură a Făgăraşului a fost scoasă de la finanţare. De ce ? Pentru că are primar liberal .
6. Clientelismul politic al PDL ( PD ) pe care l-a încurajat din prima clipă - vezi servitori de casă şi culegători de fier vechi ajunşi primari la Braşov, Predeal, Bucureşti, Cluj Napoca ş.a.m.d.
7. Intre 30 aprilie 1991 – 16 octombrie 1991 este Ministrul Transporturilor în Guvernul Petre Roman. In aceasta calitate are un rol decisiv la aprobarea deplasarilor garniturilor de trenuri din Valea Jiului catre Bucuresti, trenuri cu mineri care au fost adusi tocmai pentru a rasturna Guvernul Roman. Traian Basescu, ministru al transporturilor in acea perioada , poate fi chemat in instanta ca martor acuzator sau de ce nu , complice, deoarece, fara avizul ministerului transporturilor cum ar fi putut fi transportati ortacii la Bucuresti.
8. Ca ministru al transporturilor de dupa 1990, in guvernarea CDR, Traian Basescu s-a remarcat pa factor de disolutie a guvernelor din care a facut parte contribuind prin permanentele sale actiuni si declaratii de presa la subminarea activitatii guvernamentale. Este notoriu faptul ca iin vremea sa celebrul Mihail Necolaiciuc a fost promovat la conducerea regionalei CFR Iasi si apoi ca director in minister unde a ramas si in perioada Ancai Boagiu, succesoara lui Basescu. In acea perioada Mihai Necolaiciuc si-a inceput activitatea prin care a cauzat cea mai mare frauda din istoria Romaniei, - DUPA AFACEREA FLOTA. ( prejudiciu de 732.690.543.617 ROL)
9. Colaborator al Securitatii Statului inca din tinerete, Traian Băsescu a fost racolat in 1978 de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, si era folosit ca sursa în Portul Constanta. Devine ofiter acoperit al Securitatii RSR cu activitate in domeniul informatiilor externe. A activat la Anvers în perioada 1987-1989 ca sef al Agentiei NAVROM din Anvers. Traian Băsescu, folosit ca sursa a Securitatii începînd din 9 septembrie 1978, a fost promovat ofiter sub acoperire al Departamentului Securitatii Statului (DSS) în anul 1981, functionînd în aceasta calitate pîna în 1987 . În 1987, anul numirii sale în calitate de sef al Agentiei Navrom din Anvers, ofiterul sub acoperire Traian Basescu a fost transferat de la Departamentul intern al Securitatii la Centrul de Informatii Externe (CIE) din cadrul Departamentul Securitatii Statului.

Românii trebuie sa aiba orbul găinii pentru a nu observa, chiar pe pielea lor, că taman in anul in care Băsescu este cu toţi sacii puterii în cărută, lucrurile merg cel mai prost.

Şi, ca urmare, nu il vor vota.

Atentie , lupul îşi schimbă părul, năravul ba !!!

În anul 2004, printr-o scenă tragi-comică, clovnul Băsescu impresiona o întreagă ţară de suferinţa ce îl cuprindea în legătură cu boala lui Stolo. Acesta din urmă hotărâse să nu mai candideze datorită suferinţelor sale sau pretinselor suferinţe inventate de aliaţii din PD. Citiţi cu atenţie ce s-a întâmplat cu adevărat in toamna lui 2004, dincolo de perdele, uşi secrete şi declaraţii:

În campania electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din anul 2004 actorii politici au recurs şi la forme de comunicare definibile, în raport cu istoria recentă a României, ca manipulări atipice. Faptul că au fost evenimente cu puţine precedente a făcut ca electoratul să nu aibă repere în funcţie de care să analizeze respectivele cazuri. Retragerea intempestivă a lui Theodor Stolojan din cursa prezidenţială şi teza fraudării alegerilor sunt două exemple semnificative privind utilizarea manipulării în încercarea de a influenţa rezultatul votului.
Liderul liberal Theodor Stolojan a urmat toate regulile impuse de candidatura la cea mai înaltă magistratură a României. Şi-a anunţat intenţia de a candida la Preşedinţie încă din 2002, a desfăşurat lungi turnee electorale prin ţară, în perioada 2003-2004, a presat PNL să se asocieze cu PD pentru a forma Alianţa „Dreptate şi Adevăr”, pentru a avea un suport organizaţional şi politic mai puternic. Cu toate acestea, Stolojan nu a reuşit să se profileze ca un câştigător al competiţiei electorale. Astfel, potrivit sondajului CURS realizat în perioada 23-28 septembrie 2004, Theodor Stolojan era creditat cu 36% dintre opţiunile de vot, cu un procent peste formaţiunea politică din care făcea parte. În acelaşi sondaj, 45% dintre cei chestionaţi au răspuns că l-ar alege pe liderul PSD, Adrian Năstase. Contextul politic în care a avut loc retragerea lui Theodor Stolojan din cursa prezidenţială ar putea explica resorturile acesteia. Până la alegerile locale din 2004 PSD era cotat cu cele mai mari şanse de a câştiga competiţia pentru parlamentare şi prezidenţiale. Rezultatul alegerilor locale în care PD şi PNL au câştigat primăriile unor mari oraşe, egalitatea cu PSD în privinţa votului politic pentru Consiliile judeţene dădea mari speranţe liderilor Alianţei D.A.. PSD a reuşit însă să iasă din reculul cauzat de eşecul în alegerile locale şi la începutul toamnei anului 2004 social-democraţii şi Adrian Năstase au preluat iniţiativa politică.
Astfel, în pofida tuturor eforturilor A.D.A., se profila o victorie a PSD şi a candidatului său la alegerile prezidenţiale.
În acest context, a avut loc retragerea din competiţia electorală şi din fruntea PNL a lui Theodor Stolojan, în 2 octombrie 2004. Mai multe elemente indică faptul că retragerea lui Stolojan a fost o decizie pregătită cu atenţie, menită a polariza prin manipulare simpatia publică spre Alianţa D.A.:
• Anunţul de retragere din competiţia electorală a lui Theodor Stolojan a fost realizat într-o sâmbătă, primind astfel un caracter extraordinar. Stabilirea datei anunţului într-o zi nelucrătoare avea funcţia de a credibiliza motivele retragerii, dând electoratului impresia că starea de sănătate a candidatului AD.A. este atât de proastă încât pasul nu mai admite amânare;
• Anunţul de retragere nu a fost motivat prin explicaţii medicale precise, menţinându-se ambiguitatea asupra stării reale de sănătate şi a cauzelor îmbolnăvirii. S-a motivat că se doreşte menţinerea discreţiei absolute asupra cauzelor şi simptoamelor bolii, ceea ce a fost de natură să mărească nivelul de compasiune publică faţă de „bolnav” şi faţă de prietenii săi politici. Electoratul era făcut cumva complice onorabil la un pretins act de respect al intimităţii, fiind plasat în subconştient pe o poziţie de solidaritate umană cu liderul AD.A.;
• În cadrul conferinţei de presă susţinută de Theodor Stolojan a participat şi soţia sa (anterior foarte discretă pe scena publică). Prezenţa doamnei Stolojan este un alt element menit a indica gravitatea bolii fostului lider al PNL şi de a întări, astfel, compasiunea publicului. Electoratul era invitat nu doar să asiste la un eveniment politic ci şi să participe la o întrunire de familie, o familie greu încercată;
• Alături de familia Stolojan a fost prezent şi Traian Băsescu. Starea de tensiune a fost mărită de izbucnirea în plâns a acestuia. Analiza fotografiilor făcute la conferinţa de presă la care s-a anunţat retragerea, realizată cu calm după consumarea evenimentului pune în evidenţă, însă, manipularea:

În poza 1 se poate observa pe chipul lui Traian Băsescu amestecul dintre un zâmbet (involuntar!?) satisfăcut şi pregătirea pentru momentul următor, în care îl va ridica pe Stolojan de pe scaun şi va izbucni în plâns (vezi poza 2).

Rostul scenei plânsului era de a da un dramatism şi o autenticitate cât mai mari ieşirii din cursă a lui Stolojan, pentru a atrage simpatia publicului către Alianţa D.A. şi noul ei candidat prezidenţial, Traian Băsescu. Trecerea atât de rapidă de la o stare la alta indică ori o gravă instabilitate psihică ori o terifiantă abilitate manipulatorie. Pentru cei care au urmărit derularea evenimentelor pe viu, ori pentru cei care au privit reportajele televizate care au scos din context şi au prezentat doar imaginile de excepţie, în memorie a rămas doar scena plânsului. Aceştia nu aveau de ce şi nu aveau cum să reţină scena imediat anterioară şi să o compare cu ceea ce a urmat. Ei au tras concluzia că Traian Băsescu este un om sensibil, sincer şi deschis (nu îşi ascunde sentimentele) care, departe de a se bucura de avantajul creat lui prin retragerea co-preşedintelui AD.A., suferă de necazul acestuia. Această suferinţă, împărtăşită de mulţi concetăţeni emoţionaţi (mai ales dintre aceia care îl simpatizau pe Theodor Stolojan) era şi garanţia că modelul înaintaşului, idealizat prin prisma dispariţiei lui în condiţii dramatice, va fi continuat.
„Naţia” plângea împreună cu Traian Băsescu unită în simţiri cu el şi vedea deasupra lui mâna divină care prelungea prin el spiritul „defunctului” candidat.
(Folosirea retragerii sau dispariţiei de pe scena politică spre a sugera misiunea supranaturală a succesorului, nu este în întregime o inovaţie. Moartea lui Corneliu Coposu în 1995 a fost utilizată în campania electorală din anul 1996, CDR promovând ideea misiunii istorice de a respecta şi îndeplini obiectivele politice şi morale ale Seniorului, devenite sacre prin trecerea lui în veşnicie.)
Se răspundea astfel inclusiv aşteptărilor populare privind apariţia liderului providenţial, întărind mitul rolului mesianic al lui Traian Băsescu. Pe această cale, în percepţia publică urna de vot era înlocuită cu condica de condoleanţe (politice). Descoperirea ulterioară a manipulării a fost tardivă;
• După anunţul retragerii din cursa prezidenţială, Theodor Stolojan şi soţia sa au plecat în grabă din România, pentru a nu putea fi chestionaţi asupra stării reale de sănătate. Pentru public asta a confirmat, însă, gravitatea suferinţei care reclama un tratament urgent şi special, în afara spaţiului naţional;
• Acţiunea de manipulare a opiniei publice a continuat a doua zi, când Traian Băsescu a declarat că, de fapt, Theodor Stolojan nu s-a retras din cursa prezidenţială din motive de sănătate, ci pentru că ar fi fost „şantajat” de către PSD (Traian Băsescu afirma: „Stolojan nu are nevoie de intervenţie chirurgicală, nu este în situaţia de a fi operat; acum se află într-un loc liniştit, în natură... El (Stolojan - n.n.) era şantajat cu trimiterea în presă a unor făcături”). Prin aceasta declaraţie se dorea ca întregul capital de simpatie dobândit ca urmare a retragerii intempestive a liderului liberal să fie transformat în ostilitate şi ură faţă de reprezentanţii „sistemului ticăloşit”, adică a PSD. Bucuria că idolul căzut – cu atât mai idol cu cât era mai căzut – nu fusese doborât de destinul implacabil - deci, exista speranţa că revenirea era posibilă - se îmbina cu ura iraţională dar benefică
electoral, împotriva celor care îl „îmbolnăviseră”;
• Momentul acuzaţiilor la adresa PSD a fost şi prilejul cu care Traian Băsescu şi a anunţat intrarea în campania electorală prezidenţială. Traian Băsescu încerca să dea o lovitură de imagine, profitând astfel de capitalul de simpatie publică faţă de boala lui Stolojan, de ura faţă de partidul care îi provocase boala, precum şi de vizibilitatea foarte mare creată de mass-media acelui eveniment. Ulterior, teza „şantajului” a fost nuanţată de către Traian Băsescu, sau pur şi simplu negată de către Mona Muscă şi Călin Popescu-Tăriceanu, aceştia din urmă afirmând că Theodor Stolojan „nu este un om şantajabil”. Această teză îşi produsese, însă, deja efectul electoral scontat. În mintea alegătorului mediu grăbit şi neatent, imaginile se cumulează iar nu se coroborează. Aşa se face că fapte care nu pot exista împreună în viaţa reală – retragerea pe caz de boală, retragerea pe motiv de şantaj, îmbolnăvirea prin şantaj a unei persoane care nu avea vulnerabilităţi spre a fi şantajată etc. – s-au asociat în imaginaţia multor români determinând o anumită opţiune de vot favorabilă manipulatorului.
Sintetizând aceste informaţii despre retragerea din cursa prezidenţială a lui Theodor Stolojan constatăm că evenimentul a fost proiectat astfel încât să creeze un mix de emoţii negative şi pozitive favorabile candidatului AD.A. şi să ofere vizibilitate maximă ieşirii din campania electorală a fostului preşedinte al PNL. Afectivitatea politică generată de acel moment neaşteptat a reuşit să schimbe opţiunile electoratului. Traian Băsescu a dorit să se insereze în percepţia electoratului ca un autentic „continuator” al moştenirii politice a lui Theodor Stolojan, la fel cum Emil Constantinescu se prezenta până în 1997 drept „legatarul politic” al Seniorului. Concluzia cea mai preocupantă nu este aceea că manipularea a reuşit ci că, după descoperirea ei şi în ciuda descoperirii, manipulatorul se poate bucura de roadele faptei sale reprobabile. Traian Băsescu nu a răspuns pentru înşelăciune, ci beneficiază de pe urma ei. Publicul tinde să uite manipularea şi preferă să îl evalueze pe manipulator după acţiunile lui ulterioare (prezente); chiar şi aceasta cu o anumită îngăduinţă generată de sentimentul unei involuntare complicităţi.
Un asemenea mecanism al impunităţii manipulatorilor încurajează şi prin aceasta perpetuează manipularea.(Institutul Ovidiu Şincai - Raport de analiză politică)

Pe vreme de criză !!!

Aşa se descurcă unii pe vreme de criză . Ce ziceţi ?

Vântul bate unde vrea !!!

Să spunem că trăim în lumea vântului. Adică poţi să faci tu ce vrei, poţi să zici tu ce vrei , că vântul bate unde vrea.

Cu alte cuvinte, ai o problemă în justiție, ai o problemă cu organu' , poţi să te zbaţi ca peştele pe uscat. Nu te ţine nimeni de vorbă. Nu te ascultă nimeni. Nu te rezolvă nimeni .

În cazul în care totuşi o face , o face de ochii tăi frumoşi, de ochii lumii bla bla bla. Să nu batem apa în piuă şi să trecem la concret, că de meandrele concretului suntem sătui.

Zilele trecute mă trezesc în bancă ( nu dau nume că se supără ) cu o fila CEC pe care trebuia, cică , să o achit. Numai că fila CEC era de format vechi şi onor băncile nu mai trebuiau să o accepte la plată dacă nu era însoţită de facturi de dinainte de 8 decembrie 2008. Era şi una din asta, dar achitată la zi. Merg eu frumos la bancă, le explic că au greşit, le cer să mă scoată cu firma din Centrala Incidentelor la Plăţi , dar ce crezi tu că răspunde onor banca : Nu putem că nu avem proocedura să vă analizăm actele.

Eu: Dar cine vă impiedică să analizaţi actele mele ca să vedeţi că am dreptate ?

Banca: Nimeni, dar nici să analizăm nu scrie undeva !!!

Eu: Dar vă solicit eu !

Banca: (sec) Şi ce dacă ?

Şi uite aşa m-am trezit cu firma in CIP şi acum când bravii noştri judecători umblă să îşi umple buzunarele cu sporuri, trebuie să merg în instanţă , să dau banca in judecată să pot să rezolv problema. Ca şi cu vântul care bate unde vrea .

Şi mai spui că există dreptate în ţara asta !!!

Mâine cu altă întâmplare , de data asta din sistemul de asigurări de sănătate.